Herghelia Rădăuți, cea mai veche din țară, recunoscută pe plan mondial

Divertisment

Cea mai veche herghelie din țară, recunoscută pe plan mondial, se află în județul Suceava, la Rădăuți, situată la intrarea în oraș, în apropierea Mănăstirii Bogdana.

În 1792, statul austriac înființează herghelia Rădăuți sub numele de ”Landesgestuetts — und remontierungs departament in der Bucowina zu Rădăuți”, cu scopul de a-și asigura un efectiv mai mare de călărie și de calitate mai bună.

Pentru acest scop, Ministerul Armatei Austriece a arendat cu 12.275 de florini și 21 de coroane o suprafață de 9.810 hectare. La aceasta s-a adăugat, apoi, Muntele Lucina, cu aproximativ 4.800 de hectare, situat la peste 100 de kilometri de Rădăuți, domeniu folosit pentru creșterea și selecția calului Huțul și pentru menținerea în pășunatul alpin a iepelor fără mânz și a tineretului femel din toate rasele. Nu se introducea în matcă nicio femelă care nu avea doi ani de pășunat alpin.

Pe domeniul Rădăuțiului ajung de la Vășcăuți, după finalizarea adăposturilor, 1.400 capete de cabaline, iepe fătătoare, armăsari pepinieri, armăsari de montă publică, mânji sugari, mânji de un an remonți și cai de serviciu, ce au fost răspândiți pe ferme. Herghelia Rădăuți avea atunci 16 secții, cu centrala la Rădăuți, unde caii erau cazați după rase, sexe și vârstă.

Importanța și însemnătatea Hergheliei Rădăuți este dată și de faptul că, pe lângă prăsilă, aceasta a fost principalul furnizor de cai pentru nevoile armatei și pentru alte herghelii din Austria și Ungaria. În 1860, la Herghelia Rădăuți se creșteau rase și linii de cai precum Gidran, Furioso-Nortstar, Siglavy, Maestoso, Nonius, Samhan, Anaze, Messrour, Abugress, El Bedavi, Sachammar, Turchmen.

Ca fondatori ai materialului cabalin de la Herghelia Rădăuți se consideră trei armăsari: Berberino, de la herghelia contelui Bertlen, precum și doi armăsari pur sânge englez, Hussein și Manachi, din 1802. În 1826 se introduce în herghelie primul armăsar Gidran și primul Siglavy. În anul 1842 se aduc de la Mezohegyes și Babolna (Ungaria) doi armăsari arabi, Shagya și Ell-Bedyv, precum și primul armăsar englez, iar în 1856 se înființează herghelia de huțuli de la Lucina. În 1869, când hergheliile austriece se separă de cele ale coroanei ungare, Herghelia Rădăuți, ca de altfel toate hergheliile din Austria, trec în subordinea Ministerului Agriculturii.

În 1914, din cauza pericolului invaziei, materialul de prăsilă și personalul austriac au fost evacuate în Austria, pentru ca în 1915, revenind armata austriacă, să revină și personalul auxiliar, iar în iunie 1916 să părăsească din nou Bucovina. 

Patru ani mai târziu, la Viena, ia ființă Consiliul Național Român cu scopul de a susține statul român și interesele sale față de teritoriile fostei provincii austriece. În acest context, inginerul rădăuțean Ion Larionescu, fost ofițer de cavalerie în armata austriacă, cunoscând prosperitatea hergheliei austriece de la Rădăuți, cere sprijin Consiliului Național Român să identifice și să colecteze materialul cabalin evacuat din Rădăuți în vestul Austriei și, astfel, efectivele de cai ajung din nou la Rădăuți, în iulie 1919, și se reorganizează efectivele hergheliei pe secțiile rămase nedistruse, sub conducerea lui Ion Larionescu.

La Rădăuți, în 1924, se înființează primele registre genealogice, precum și Sindicatul calului arab, la care aderă mulți crescători particulari, beneficiind de expoziții, înscrierea iepelor pentru montă cu armăsari de stat, recunoașterea produșilor, asistență veterinară. În acel an, la Rădăuți se creșteau familiile Gazal, Siglavy-Bagdady I, Dahoman XIII și Shagya XV. În perioada 1936-1941 apare la Rădăuți descendența din Ell-Sbaa și Beck.

Nucleul arab de la Rădăuți se transferă, în 1941, la Rușețu, județul Buzău, primind în schimb nucleul de cai Gidran. Motivul acestei schimbări a fost crearea condițiilor mai apropiate de cele naturale, de stepă, pentru calul arab. Rasa Gidran se crește la Rădăuți până în 1997-1998, când întregul efectiv se mută la herghelia Tulucești, județul Galați, iar la Rădăuți revine calul Shagya Arab. 

În prezent, Herghelia Rădăuți are un efectiv de 273 capete dintre care opt armăsari pepinieri, 71 iepe mame, 45 armăsari de montă publică, 103 capete tineret pentru patrimoniu, șapte cai pentru sport și agrement, 32 capete disponibile la vânzare și șapte cabaline de muncă și serviciu.

Din anul 2002, conform OUG 139, patrimoniul Societății Naționale Cai de Rasă SA a fost preluat de Romsilva. 
Șeful Biroului Cai de Rasă din cadrul Direcției Silvice Suceava, Cristian Tomniuc, a apreciat că măsura a fost una bună, deoarece finanțarea hergheliilor devenise problematică și fuseseră acumulate datorii uriașe.

El a precizat că toate capetele de cabalină cu vârste cuprinse între zero și trei ani și jumătate nu primesc subvenție de la stat, ceea ce poate greva financiar starea economică și, implicit, dezvoltarea hergheliei. Cristian Tomniuc a spus că, la Rădăuți, sunt în prezent 12 linii de cai care se cresc și se ameliorează, având un material genetic foarte bun. 

„Herghelia Rădăuți este cea mai veche din țară și una dintre cele mai renumite și recunoscute pe plan mondial. Aici a avut loc recent și o întâlnire internațională a crescătorilor de Shagya Arab”, a afirmat Cristian Tomniuc. El a subliniat că, începând din 2003-2004, la Rădăuți se organizează concursuri hipice, iar din 2006, Herghelia Rădăuți este inclusă în calendarul Federației Române Ecvestre, astfel de competiții devenind deja tradiție aici. 

Cel mai titrat cal de la Herghelia Rădăuți este Zoltan, care a câștigat numeroase titluri naționale și internaționale, ultimul fiind în 2014 la Campionatele ecvestre pentru cai tineri — Toscana Tour, de la Arezzo, în Italia, unde a obținut mai multe locuri I, la proba cai de 5 ani.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *