Arheologii suceveni au făcut o nouă descoperire în situl pre-Cucuteni I de la Baia, cu o vechime de peste 7.000 de ani, confirmată de experți din domeniu din Kiev – Ucraina și Chișinău – Republica Moldova.
Directorul Muzeului Bucovinei din Suceava, arheologul Emil Constantin Ursu, a declarat, luni, că este vorba despre restul locuinței care a fost găsită în timpul săpăturilor din 2013, ce datează din anii 5.200-5.100 ÎH și este cea mai mare din Europa pe acest nivel cronologic. După această nouă descoperire, s-a concluzionat că locuința milenară de la Baia avea peste 200 metri pătrați ca suprafață.
Potrivit lui Ursu, descoperirea este una din cele mai importante realizate în ultimii 40 de ani în arealul Pre-Cucuteni din România, Republica Moldova și Ucraina. El a spus că din ceramica găsită deja în situl de la Baia au fost restaurate patru vase cu reprezentări antropomorfe stilizate, adăugând că două piese similare se găsesc în județul Neamț și alte două lângă Odessa.
Situl de la Baia a fost inspectat luni de președintele Consiliului Județean, Ioan Cătălin Nechifor, care a mulțumit echipei de arheologi pentru munca depusă și a promis sprijin financiar de la buget pentru continuarea cercetărilor.
În vara anului 2013, cea mai mare locuință din prima fază a perioadei Precucuteni a fost descoperită de arheologi în localitatea suceveană Baia, specialiști de la Universitatea Cambridge sprijinind cercetările pentru a identifica modul în care, în acea perioadă, se făcea schimb de cereale între China și Europa. Emil Ursu spunea atunci că este a treia locuință descoperită în acest areal, după alte două mai mici din faza a doua a perioadei pre-Cucuteni, descoperite în 2012.
El a explicat că, după continuarea cercetărilor, sub ceea ce
se găsise în 2012, s-a dovedit a fi o locuință din prima fază a perioadei
pre-Cucuteni.
„Este foarte important acest lucru pentru că vorbim de al doilea sit
pre-Cucuteni I descoperit în arealul unei civilizații care cuprinde Moldova,
sud-estul Transilvaniei, Republica Moldova și Ucraina. Primul sit a fost
descoperit în 1951”, spunea Ursu, adăugând că, în condițiile în care s-a
găsit doar un sit din prima fază pre-Cucuteni, de mai mult timp se vorbea de
inexistența acestei faze, iar așezarea descoperită la Baia vine să demonteze
ceea ce se știa până acum.
„Este foarte nordică această locuire, ceea ce înseamnă că trebuie regândită, rediscutată și bineînțeles cercetată această primă fază”, a spus Ursu, subliniind că, pentru certitudinea datării, se așteaptă rezultatele analizei cu Carbon 14 care se face în Germania.
Potrivit lui Ursu, locuința descoperită la Baia este foarte mare, fiind cea mare locuință găsită vreodată în cultura pre-Cucuteni, se păstrează bine, iar în afară de ceramică și un număr de vase întregibile au fost găsite și foarte multe unelte, piese unicat, cum ar fi un pandantiv de piatră, unicat în arealul pre—cucutenian, dar și o vatră păstrată în integralitatea ei. Totodată, au fost găsite și foarte multe râșnițe, ceea ce înseamnă că partea de prelucrare a grânelor era importantă, motiv pentru care pe șantierul de la Baia a venit anul trecut o echipă de la Cambridge pentru a studia modul în care se făcea, în acea perioadă, schimbul de cereale între Europa și Asia, în special China.
Profesorul Martin Kenneth Jones de la Universitatea Cambridge, unul dintre cei mai importanți specialiști în arheologie biomoleculară a cerealelor, declara atunci că studiază de zece ani modul în care a început schimbul de cereale între agricultori din Europa și Asia și că cercetările le-a început în China, unde a descoperit cereale aduse din Europa.
„Cultura Cucuteni este foarte importantă pentru arheologii din lumea întreagă, fiind cunoscută pentru fascinanta ceramică pictată, dar totodată este importantă pentru etapele inițiale de ferme care s-au răspândit în partea de est a Europei”, a spus Jones.
„E o cultură minoră care credem că are legături cu culturile agricole din China. Am fost interesați de zece ani de această dezvoltare și am început munca în China pentru a înțelege mai bine ce este cu aceste produse agricole, cereale”, a spus Jones, el subliniind că interesant pentru acea perioadă este faptul că nu s-au găsit numai în China cereale provenind din Europa, ci și în Europa cereale din China, precum meiul. „În acea perioadă, pe vremea migrațiilor, transportul nu era atât de simplu, iar cum s-a făcut acesta este interesant”, a mai spus Jones.
Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.
