Muzeul Apelor „Mihai Băcescu”, un muzeu ale cărui exponate reliefează contribuțiile științei românești în domeniul hidrobiologiei, este primul înființat în municipiului Fălticeni, județul Suceava, fiind situat în centrul orașului, pe Str. Nicolae Beldiceanu, nr. 8.
Întemeiat în anul 1914 de profesorul Vasile Ciurea, muzeul reconstituie lumea cercetătorilor Emil Racoviță, Grigore Antipa, Paul Bujor, Ion Borcea și Mihai Băcescu. Eforturile depuse de profesorul Vasile Ciurea au fost fructificate de unul dintre elevii săi, academicianul Mihai C. Băcescu (1908-1999) creatorul școlii române de oceanologie. Astfel, muzeul a fost organizat în perioada 1980-1982 și inaugurat la 17 august 1982, în fosta clădire a tribunalului din Fălticeni, sub denumirea de Muzeul de Științe Naturale.
La 28 martie 1993, numele muzeului a fost schimbat în Muzeul Apelor „Mihai Băcescu”, titulatură pe care o poartă și în prezent în memoria fondatorului său, care și-a închinat viața cercetării mediului acvatic.
Singurul muzeu din țară cu o tematică despre viața din apele terestre și din mările și oceanele lumii, Muzeul Apelor este dotat cu peste 750 de piese valoroase aduse din expedițiile academicianului în mările și oceanele lumii, alături de un însemnat număr de lucrări din cele peste 480 publicate. Printre obiectele de excepție adăpostite aici se numără: bureți de mare, corali, scoici producătoare de perle, calmari, homari, stele și arici de mare, sturioni, șerpi veninoși, broaște țestoase, crocodili.
Muzeul cuprinde compartimente structurate organic, de un real interes științific. Două dintre săli conțin exponate rămase din vechiul muzeu, cel înființat în 1914, care reconstituie în special activitatea de cercetare a profesorului Vasile Ciurea. Aici sunt reprezentate aproape toate secțiile vechiului muzeu: arheologie, istorie, arme vechi, etnografie, carte veche, numismatică și fotografii. Un exponat de mare valoare ce poate fi văzut aici este „Trăsurica”, un obiect executat de Leon Comnino timp de 35 de ani numai din briceag și prezentat în 1937 în expoziția universală de la Paris, ce impresionează prin măiestria execuției și migala creatorului ei.
Vizitarea propriu-zisă a muzeului începe cu o istorie a apelor și cu „Sala uneltelor” unde se regăsesc piese vechi de pescuit — leasa, vârșa, sacul de fund, etera, crâsnicul, volocul, ostia și prostovolul — alături de o monoxilă, barcă veche din lemn de salcie roșie, de peste trei sute de ani, pe care o foloseau pescarii pe canalele Dunării la Brăila.
Acvariile, partea „vie” a muzeului, cuprind 13 bazine cu o capacitate de peste 11.000 litri de apă în care trăiesc numeroase specii de pești indigeni și exotici, broaște țestoase, scoici și crustacee.
Zestrea muzeului este îmbogățită cu un glob geografic, unic în lume, prin faptul că redă la scară, alături de relieful uscatului și configurația reliefului subacvatic. Donat în anul 1986 acesta a fost realizat pe parcursul a cinci ani și jumătate, de către profesorul de geografie Isaic Neculai din Vadu Moldovei.
Compartimentul dioramelor este reprezentat prin nouă ecosisteme prezentând flora și fauna caracteristice zonelor de la râul Moldova până la oceanul Atlantic. Acestea sunt intitulate: „Râul Moldova”, „Iazul Fălticenilor, vara”, „Iazul Fălticenilor, iarna”, „Barajul de la Bicaz”, „Delta Dunării”, „Efectele negative ale poluării”, „Secțiune prin Marea Neagră”, „Foca Mării Negre” și „Oceanul Atlantic”.
Clădirea Muzeului Apelor „Mihai Băcescu”, monument istoric, a fost reabilitată în anul 2009. În anul 2002, muzeul a deținut recordul de vizitatori în rândul unităților muzeale din municipiul Fălticeni, cu peste 24.000 de persoane.
Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.