Municipiul Câmpulung Moldovenesc este situat în județul Suceava, în partea de N-NE a României, pe cursul superior al râului Moldova. Se află la o altitudine de 630 m, la poalele de N ale masivului Rarău, la o distanță de 69 km de Suceava, municipiul reședință de județ. Este așezat la intersecția principalelor căi de acces feroviare și rutiere, care leagă Moldova cu Transilvania și Maramureșul.
Câmpulung Moldovenesc datează încă dinaintea întemeierii statului feudal Moldova (1359), dar a fost menționat documentar pentru prima dată la 14 aprilie 1411, pe vremea lui Alexandru cel Bun, într-un document prin care Mănăstirea Moldoviței primea satul Vama, mai jos de Câmpulung.
Denumirea acestuia își are originea într-o legendă consemnată de profesorul Grațian Jucan în lucrarea sa ‘Câmpulung Moldovenesc — Vatra folclorică” (București, 1975): ”A fost odată, demult, tare demult, (…) la poalele muntelui Rarău și ale Pietrelor Doamnei, (…) un iaz mare și adânc. Apa nu se putea scurge, căci stâncile, numite Pietrele Buhii, erau împreunate pe atunci, iar în acel iaz sălășluia un balaur …” Dintre toți cei care și-au încercat puterile în lupta cu balaurul, doar haiducul Hălăuceanu a reușit să-i vină de hac. Răsplata sa a constat în libertate și pământuri. Căutând apoi o fată și un loc în care să se așeze, a ajuns și în ținutul unde astăzi e orașul, exclamând cu uimire: O, ce câmp lung!”
Ocolul Câmpulungului Moldovenesc apare deseori în documentele epocii din vremea lui Ștefan cel Mare, Bogdan al III-lea ori Petru Rareș, care dăruiesc mănăstirilor munți și văi din ținut. Astfel, între anii 1532-1537, Petru Rareș a ridicat pe valea Moldoviței, la Vatra Moldoviței, o frumoasă mănăstire. În 1541, este menționat din nou, de către cronicarul Grigore Ureche, care arată că Petru Rareș a trecut prin Câmpulung, în drumul de întoarcere din Transilvania.
În 1716, orașul este menționat de către Dimitrie Cantemir, în opera sa ”Descrierea Moldovei”, în care prezintă Ocolul Câmpulungului, compus din 15 sate, cu legi și judecători proprii. Mihai Eminescu spunea într-un articol: ”Celula constitutivă a vechilor sate române este republica țărănească, precum s-a păstrat mult timp la Câmpulung (în Bucovina) și la Vrancea”. Autonomia Ocolului Câmpulung consta din privilegiul acordat locuitorilor de a-și ierna fără plată oile pe moșiile mănăstirești și boierești, din scutirile vamale pentru comerț, din scutirile de a da cai de olac și de a plăti bir la întemeierea unei noi gospodării.
Ocolul Câmpulungului Moldovenesc era o ”cetate de drum”, care asigura apărarea Moldovei la trecători. Pentru aceasta, domnitorii reînnoiau privilegiile oamenilor locului, ceea ce asigura autonomia localității echivalentă cu privilegiile unei republici. Aici, poposește și Mihai Vodă Racoviță, în 1717, în drumul său spre Vama, unde ridică monumentul ”Stâlpul lui Vodă”, în amintirea victoriei asupra trupelor austriece.
La 7 mai 1775, în urma unei convenții turco-austriece, Poarta cedează Imperiului habsburgic Bucovina, în ciuda protestelor vehemente ale Moldovei. Între 1775-1918, Ocolul Câmpulungului trece printr-o perioadă de administrație militară (1775-1786), în urma încorporării Bucovinei la cercul administrativ teritorial al Galiției (1786-1848) și a recunoașterii acesteia ca ducat autonom al imperiului, moment în care se declanșează lupta patrioților români pentru identitate națională (1848-1918).
De-a lungul timpului, așezarea s-a întins pe râul Moldova și pe văile afluenților. În 1794, Curtea de la Viena i-a acordat rangul de târg, iar în 1866, Câmpulung a fost ridicat la rangul de oraș.
La 14 iunie 1925, Bucovina este împărțită în 5 județe: Cernăuți, Câmpulung, Rădăuți, Storojeneț și Suceava, rămânând astfel până la 28 iunie 1940, când prin notele ultimative ale sovieticilor, partea de nord trece sub administrația acestora. În perioada 1925-1950, Câmpulung este reședința județului omonim, cel mai întins ca suprafață din Bucovina. În 1950, ca urmare a unei noi împărțiri administrative, Câmpulung a devenit oraș și a fost declarat municipiu la 18 ianuarie 1995.
Datorită poziției sale geografice favorabile, orașul este punctul de legătură pentru vizitarea mănăstirilor Voroneț, Humor, Vatra Moldoviței, Sucevița, Dragomirna, Putna. În municipiu, turiștii pot vizita biserica gotică (secolul XV), Catedrala ortodoxă ”Adormirea Maicii Domnului” (1913), bisericile ortodoxe ”Nașterea Maicii Domnului” (1858), ”Sfântul Nicolae” (1896) și ”Sfântul Dumitru” (1895), Muzeul ”Arta Lemnului” sau clădirea Băncii Naționale (1940). De asemenea, în vecinătatea municipiului se află rezervația geologică „Pietrele Doamnei”.
Municipiul Câmpulung Moldovenesc număra, la Recensământul populației și al locuințelor din 2011, 16.722 de locuitori.
Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.