Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava au dispus trimiterea în judecată a trei inculpaţi, după cum urmează:
1. inculpatul A, agent de poliţie, a fost trimis în judecată, sub control judiciar, pentru săvârşirea a 10 infracţiuni:
– şase (6) infracţiuni de trafic de influenţă,
– trei (3) infracţiuni de luare de mită, şi
– infracţiunea de conducere a unui vehicul neînmatriculat;
2. inculpatul B a fost trimis în judecată, în stare de libertate, pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită;
3. inculpatul C a fost trimis în judecată, în stare de libertate, pentru săvârşirea infracţiunii de mărturie mincinoasă.
Cauza a fost instrumentată de procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava împreună cu poliţiştii din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie – Serviciul Judeţean Anticorupţie Suceava.
Probatoriul administrat în cauză, pe parcursul urmăririi penale, a relevat următoarea situaţie de fapt:
În perioada noiembrie – decembrie 2019, inculpatul A, care are calitatea de agent de poliţie la un post de poliţie din judeţul Suceava, în şase situaţii, a pretins sau a pretins şi primit (în cinci situaţii a primit, iar într-o situaţie doar a pretins, fără ca cererea să îi fie satisfăcută) diferite sume de bani de la persoane din zona în care îşi desfăşoară activitatea, pretinzând că are influenţă asupra unui coleg din cadrul poliţiei rutiere şi promiţându-le că, în schimb, îl va determina pe acel coleg din cadrul poliţiei rutiere să nu îndeplinească un act ce intră în îndatoririle de serviciu ale acestuia, respectiv să nu sancţioneze acea persoană sau o persoană apropiată, pentru o contravenţie rutieră.
Inculpatul A a pretins suma de 1.400 de lei în modalitatea descrisă, iar sumele pretinse şi primite au fost de 400 de lei, 600 de lei, 100 de euro, 1.000 de euro, respectiv 150 de euro şi 100 de lei.
Toate cele 6 fapte constituie infracţiuni de trafic de influenţă şi acestea au fost săvârşite prin exact acelaşi mod de operare, după un tipic comun. Astfel, agentul de poliţie s-a prevalat în fiecare situaţie de existenţa unei pretinse comunicări a poliţiei rutiere (din Suceava, în cinci cazuri, şi din Bacău, în al şaselea caz) trimise la un post rural de poliţie sau la secţia de poliţie rurală, din care ar fi reieşit că potenţialul cumpărător de influenţă sau o persoană apropiată s-ar fi aflat la volanul unui autoturism şi ar fi fost surprins de camere de supraveghere a traficului în timp ce trecea pe culoarea roşie a semaforului, astfel că urmează a i se aplica sancţiunea contravenţională a amenzii, în cuantum ridicat, precum şi sancţiunea reţinerii permisului, cel puţin pentru 30 de zile.
De asemenea, la data de 15.11.2019 inculpatul A, agentul de poliţie, aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a pretins suma de 1.000 de euro şi a primit suma de 4.000 de lei de la inculpatul B, pentru ca agentul de poliţie să nu-şi îndeplinească atribuţiile de serviciu referitoare la constatarea unei infracţiuni flagrante şi întocmirea actelor de constatare, de o astfel de manieră încât conducătorul auto B să evite tragerea la răspundere penală şi să îi fie restituit permisul de conducere, întrucât în ziua respectivă inculpatul B fusese depistat de agentul de poliţie conducând un autoturism, deşi îi era suspendat dreptul de a conduce autovehicule pe drumurile publice (infracţiunile de luare de mită şi dare de mită).
Într-o zi în cursul lunii august 2019 inculpatul A a pretins de la doi conducători auto suma totală de 300 de euro şi 200 de lei şi a primit de la fiecare conducător auto câte 800 de lei, pentru ca agentul de poliţie să nu-şi îndeplinească atribuţiile de serviciu referitoare la constatarea de infracţiuni flagrante, întrucât în ziua respectivă cei doi conducători auto fuseseră depistaţi de agentul de poliţie conducând autoturisme pe drumurile publice, deşi anterior consumaseră băuturi alcoolice (2 infracţiuni de luare de mită).
La data de 20.02.2020, fiind audiat în calitate de martor în prezenta cauza penală, inculpatul C a făcut afirmaţii mincinoase, privind împrejurări esenţiale cu privire la care a fost întrebat, respectiv că suma de 1.000 de euro pe care a dat-o inculpatului A nu a reprezentat preţul traficării influenţei agentului de poliţie, ci un împrumut, în contradicţie cu denunţul formulat de C la data de 05.02.2020 şi declaraţia de martor dată în aceeaşi zi, ambele în prezenta cauză, prin care adusese la cunoştinţa organelor de urmărire penală săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă de către inculpatul A şi săvârşirea de către el a infracţiunii de cumpărare de influenţă (infracţiunea de mărturie mincinoasă).
Potrivit dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 78/2000, în cazul săvârşirii infracţiunilor de corupţie luarea măsurilor asigurătorii este obligatorie.
În conformitate cu dispoziţiile art. 249 alin. 1 Cod de procedură penală, procurorul, în cursul urmăririi penale, poate lua măsuri asigurătorii, prin ordonanţă, pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale, iar potrivit alin. 4 al aceluiaşi articol măsurile asigurătorii în vederea confiscării speciale sau confiscării extinse se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului ori ale altor persoane în proprietatea sau posesia cărora se află bunurile ce urmează a fi confiscate.
Potrivit art. 289 alin. 3 Cod penal şi art. 291 alin. 2 Cod penal, „banii, valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscării, iar când acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent”.
Instanţa urmează a se pronunţa cu privire la confiscarea specială a sumei de 5.600 de lei, reprezentând totalul sumelor primite cu titlu de mită de inculpatul A şi a sumei de 1.100 de lei şi 1.250 de euro, reprezentând totalul sumelor primite ca preţ al traficului de influenţă de inculpatul A.
În consecinţă, în cauză s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului cu privire la un bun imobil aparţinând inculpatului A, până la concurenţa sumei de 12.700 de lei.
Dosarul a fost înaintat, spre competentă soluţionare, Tribunalului Suceava.
Precizăm că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale şi trimiterea rechizitoriului la instanţă, spre judecare, situaţie care nu poate în niciun fel să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.
Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.