Site icon la-Suceava.ro

Județul Suceava: prezentare

Suprafață: 8553,5 km pătrați; Numărul municipiilor și orașelor: 16, din care municipii: 5 — Suceava, Fălticeni, Rădăuți, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei; Numărul comunelor: 98; Numărul satelor: 379

Situat în partea de nord-est a țării, Suceava este al doilea județ ca mărime din țară, reprezentând 3,6% din suprafața totală a țării. Se învecinează cu Ucraina la nord și cu județele Botoșani la est, Iași la sud-est, Neamț și Harghita la sud, Mureș la sud-vest, Bistrița Năsăud și Maramureș la vest. În județ există două puncte de trecere a frontierei spre Ucraina: Siret (România) — Porubne (Ucraina), pentru trafic rutier, și Vicșani (România) — Vadu Siret (Ucraina), pentru trafic feroviar.

Potrivit statisticilor calculate în urma Recensământului din 2011, populația stabilă a județului Suceava este de 634.810 persoane. Populația stabilă a celor mai importante orașe este următoarea: Suceava 92.121 persoane, Fălticeni 25.723 persoane și Rădăuți 23.822 persoane. În municipii și orașe trăiesc 262.153 persoane, reprezentând 41,3% din totalul populației stabile.

Informația privind etnia a fost disponibilă pentru 611.614 persoane, din care s-au declarat români 588.358 persoane (96,2%). Populația de etnie romă înregistrată a fost de 121.78 persoane (2,0%). Grupurile etnice pentru care s-a înregistrat un număr de peste 500 persoane sunt: ucraineni (5.916 persoane), polonezi (1.922 persoane), ruși — lipoveni (1.721 persoane) și germani (717 persoane).

Raportat la marile unități geografice ale țării, teritoriul județului se suprapune parțial Carpaților Orientali și Podișului Moldovei — Subdiviziunea Podișul Sucevei. Relieful județului se caracterizează printr-o mare varietate: munți, depresiuni intramontane, dealuri, podișuri, câmpii, văi terasate și lunci. În ansamblu, pe teritoriul județului, se armonizează două unități majore de relief: montană și de podiș, acestea coborând în trepte de la vest la est, în fâșii paralele, cu dispunere nord-sud. Zona de munte ocupă 53% din suprafață, podișul 30%, iar zona de luncă 17%. Diferența de nivel este de 1.875 m, de la altitudinea de 225 m la Dolhasca, în albia râului Siret, la 2.100 m, în Munții Călimani — Vârful Pietrosu.

În ceea ce privește alcătuirea geologică, arhitectura teritoriului are drept caracteristică de bază succesiunea de la vest la est a patru zone structurale: zona vulcanică, zona cristalino-mezozoică, zona flișului și zona de platformă.

Munții Călimani sunt cei mai impunători munți vulcanici din țară și cei mai tineri din întregul areal montan al județului, atingând înălțimi de peste 2.000 m. Munții Suhard, Obcina Mestecăniș, Munții Giumalău, Munții Bistriței au ca trăsătură dominantă culmile greoaie ce alternează cu masive izolate cu înălțimi de 1.900 m — 1.800 m. Munții Rarău, cu Pietrele Doamnei (stânci calcaroase), sunt alcătuiți din calcare și conglomerate mezozoice, peste care s-au dezvoltat piscuri, turnuri, piramide, pereți verticali, peșteri. Obcina Feredeului, Obcina Mare și Munții Stânișoarei sunt munți ai flișului cu altitudini mai reduse. Depresiunile Dornelor și Câmpulung sunt încadrate în categoria celor intramontane mari.

Podișul Sucevei ocupă partea de nord-vest a Podișului Moldovei. Subdiviziunile Podișului Sucevei, de pe teritoriul județului, sunt: Dealurile piemontane Marginea, Depresiunea Rădăuți, Podișul Suceava-Fălticeni, Podișul Dragomirna, Depresiunea Liteni, Câmpia piemontană Baia, Valea Siretului, Valea Sucevei.

Toate apele care drenează teritoriul Sucevei sunt tributare Siretului, care are ca principali afluenți râurile: Suceava, Moldova, Bistrița și Dorna. Cel mai întins bazin hidrografic din județ este cel al râului Moldova, care drenează împreună cu afluenții săi 35% din suprafața județului. Între apele stătătoare, cele mai importante acumulări antropice sunt cele șase lacuri din lungul Șomuzului Mare. Teritoriul județului înglobează cantități semnificative de ape minerale și mineralizate, carbogazoase, sulfatate, sulfuroase și clorurate (în Depresiunea Dornelor există peste 40 de izvoare minerale).

Lista rezervațiilor naturale din județul Suceava cuprinde: Doisprezece Apostoli PN-K (tip geologic, Dorna Cândrenilor, custode Parcul Național Călimani, 200 ha), Moara Dracului (geologic, Câmpulung Moldovenesc, 1,3 ha), Piatra Țibăului (Cârlibaba, 20,3 ha), Tinovul Poiana Stampei (mlaștină oligotrofă, Poiana Stampei, custode Parcul Național Călimani, 681,8 ha), Fânețele montane Todirescu (Stulpicani, 38,1 ha), Tinovul Șaru Dornei (Șaru Dornei, 36 ha), Fânețele seculare Ponoare (Bosanci, 24,5 ha), Fânețele seculare Frumoasa (Moara, 9,5 ha), Tinovul Găina — Lucina (Moldova Sulița, 1 ha), Pădurea (Quercetumul), Crujana (Pătrăuți, 39,4 ha), Pietrele Doamnei-Rarău (Pojorâta, Crucea, 933 ha), Codrul secular Slătioara (Stulpicani, 1064,2 ha), Codrul secular Giumalău (Pojorâta, 309,5 ha), Răchitișul Mare (Breaza, 116,4 ha), Cheile Zugrenilor (Dorna Arini, Crucea, 314 ha), Cheile Lucavei (Moldova Sulița, 33 ha), Făgetul Dragomirna (134,9 ha), Pădurea Zamostea-Luncă (Zamostea, 107,6 ha), Jnepeniș cu Pinus cembra (Șaru Dornei, 384,2%), Piatra Pinului și Piatra Șoimului (Gura Humorului), Stratele cu Aptychus de la Pojorâta, Fânețele seculare de la Calafindești, Pădurea Voievodeasa (Sucevița), Pădurea Roșoșa, Codrul secular Loben (Moldovița), Klippa calcare triasice Pârâul Cailor (Breza) și Piatra Buhii (Câmpulung Moldovenesc).

Pe lângă rezervațiile naturale, principalele atracții turistice din județul Suceava includ: Cetatea de Scaun a Sucevei, Hanul Domnesc, mănăstirile (Voroneț, Putna, Sucevița, Dragomirna, Humor, Slătioarei, Zamca), Depresiunea Dornelor.

Suprafața agricolă reprezintă peste 40% din suprafața totală a județului, iar suprafața arabilă, peste 20%. Resursele naturale ale județului includ minereuri de fier, mangan, sulf, oxizi de fier, galena argintiferă, calcopirită, pirită, sare gemă și săruri delicvescente la Cacica, sulf, silice, opal și cuarț la Gura Haiti, cariere de piatră și altele.

Județul Suceava ocupă un loc important în economia națională, industria fiind reprezentantă în special prin ramurile: alimentară, exploatarea și prelucrarea lemnului, materiale de construcții, textilă și pielărie, exploatarea minereurilor neferoase. Totodată, județul a ocupat poziția de lider la nivel național, în ultimii ani, la capitolul operatori înscriși în agricultura ecologică.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.

Exit mobile version